Inchiriere spatiu bucatarie catering laborator cofetarie Bucuresti

 Cladire situata in proximitatea Podului Grant  / Basarab cu o suprafata  utila de 430 mp.  din care:  90 mp.  bucatarie catering / laborator cofetarie -  patiserie , 90 mp.  spatii de depozitare,  250 mp. birouri  si anexe.  26 incaperi pe 3 nivele , 4 cai de acces,  curte betonata  6 locuri parcare.  Spatiul a fost autorizat conform standardelor  HACCP, este echipat cu C.T, AC, spalatoare , mese de lucru , hote, rafturi, separator grasimi, camera frigorifica, etc.  disponibil imediat 

Cladirea este realizata din cadre din beton armat si caramida cu termoizolatie polistiren, rigips, gresie, parchet, vopsea epoxi, tavan casetat, ferestre termopan si din structura metalica pentru spatiile de depozitare; este racordata la reteaua de apa, canalizare, gaze, electricitate 380 V,  are retea P.C. cu 16 posturi si acces internet prin fibra optica; centrala telefonica , sistem supraveghere video, aer conditionat / centrala pe gaze, camera frigorifica / congelare. 

Acces facil la transportul  in comun :

 Tramvai  11 /  41 – 4 min 

 Autobuz  N 118 – 4 min.

 Metrou Grivita – 10 min.  

 Autobuz  105 / N 117 – 10 min.

 Troleibuz  86 / 65 – 10 min.

 Metrou usor  41 – 10 min.

 Autobuz  162 / 163 / 178 – 11 min.

 Metrou Crangasi – 14 min.  

informatii suplimentare la telefon : 076 72 62 242

e.mail :  cladirecatering@gmail.com

Zonele cu acces restrictionat din Bucuresti

Zonele cu acces restrictionat din Bucuresti

Zona A a Municipiului Bucuresti in care se restrictioneaza accesul si circulatia vehiculelor cu masa totala autorizata mai mare de 5 t este delimitata de urmatoarele artere:

B-dul Dacia – Str.Traian – Str. Nerva Traian – Bdul Octavian Goga – Pasaj Marasesti – Bdul Marasesti – Str. Mitropolit Nifon –Bdul Libertatii – Calea 13 Septembrie – Sos.Pandurilor – Sos. Grozavesti – Sos. Orhideelor – Bdul Dinicu Golescu – Piata Garii de Nord – Calea Grivitei – Sos. Nicolae Titulescu – Bdul Banu Manta – Bdul Ion Mihalache – Bdul Maresal Averescu – Bdul Constantin Prezan – Bdul Aviatorilor – Bdul Mircea Eliade – Bdul P.I. Ceaikovski – Str.Barbu Vacarescu – Str.Tunari – Bdul Dacia

Zona B a municipiului Bucuresti in care se restrictioneaza accesul si circulatia vehiculelor cu masa totala autorizata mai mare de 7,5 t este delimitata de urmatoarele artere:

Bd. Aerogarii - str. Cpt. Alex. Serbanescu - str. Barbu Vacarescu - str. Fabrica de Glucoza - sos. Petricani - str. Doamna Ghica - sos. Colentina - sos. Fundeni - str. Morarilor - Bd. Basarabia - Bd. 1 Decembrie 1918 - Bd. Th. Palady - Bd. Camil Ressu - str. Fizicienilor - Bd. Energeticienilor - Calea Vitan - sos. Vitan Barzesti - str. Ion Iriceanu - str. Turnu Magurele - str. Luica - sos. Giugiului - str. Alexandru Anghel - str. Prelungirea Ferentari - Calea Ferentarilor - str. M. Sebastian - Calea 13 Septembrie - Bd. Ghencea - str. Brasov - sos. Virtutii - Calea Crangasi - Pasaj Grant – Calea Grivitei - Bd. Bucurestii Noi - str. Jiului - Bd. Poligrafiei - Pasaj Jiului - str. Baiculesti - sos. Straulesti - Bd. Ionionescu de la Brad.

Accesele la zona B sunt:

• dinspre autostrada Bucuresti - Pitesti, prin Bd. Iuliu Maniu, str. Valea Cascadelor, str. Valea Oltului, str. Prelungirea Ghencea;
• dinspre D.N. 6, prin sos. Ale
xandriei, sos. Antiaeriana.
• Accesele la zonele de interes din interiorul zonelor restrictionate, sunt:
• la vama de pe Bd. Timisoara, pe Bd. Timisoara dinspre str. Valea Cascadelor sau str. Valea Oltului, pana la str. Romancierilor si retur;
• la zona industriala cuprinsa intre Bd. Timisoara, Bd. Iuliu Maniu, bd. Vasile Milea, str. Lujerului, prin Bd. Timisoara, Bd. Vasile Milea, Bd. Iuliu Maniu si retur;
• la zona industriala cuprinsa intre Drumul Sarii, str. M. Sebastian, Cal. Rahovei si str. Progresului, prin Calea 13 Septembrie, str. M. Sebastian, str. Razoare, str. Progresului, sos. Panduri si retur prin Calea 13 Septembrie;
• la zona industriala cuprinsa intre Calea Rahovei, bd. G. Cosbuc, str. C-tin Istrati, str. Progresului, prin Calea Rahovei, Bd. G. Cosbuc, str. C-tin Istrati, str. Progresului;
• la zona industriala de pe platforma "Rocar", prin str. Toporasi;
• la zona industriala cuprinsa intre str. Ziduri Mosi, bd. Ferdinand, bd. Garii Obor, str. Baicului, str. Paharnicu Turturea, str. Heliade intre Vii, str. Doamna Ghica, prin str. Doamna Ghica, str. Heliade intre Vii, str. Paharnicu Turturea, str. Baicului. Bd. Garii Obor, bd. Ferdinand, str. Ziduri Mosi si retur;
• la vama din bd. Expozitiei, prin bd. Bucurestii Noi, bd. Ion Mihalache, str. Clabucet, bd. Expozitiei, cu retur prin Putul lui Craciun;
• la zona industriala de pe Splaiul Unirii, dintre sos. Vitan Barzesti si sos. Mihai Bravu, pe Splaiul Unirii, pana la sos. Mihai Bravu si retur.

Podul Basarab

Podul Grant

Podul Grant

Podul Grant

Proprietarii de depozite au ajuns la concluzia că e mai ieftin să ţină clădirile goale

Proprietarii de depozite au ajuns la concluzia că e mai ieftin să ţină clădirile goale

Proprietarii de spaţii industriale şi logistice au ajuns în situaţii în care păstrarea unor chiriaşi în clădirile pe care le administrează este mai scump decât a ţine imobilul gol.„Ajungi la situaţii în care e mai scump să ai un chiriaş în clădire decît să o ţii goală”, a declarat Leslie Warren, managing director al dezvoltatorului Helios Phoenix Real Estate, companie care lucrează cu divizia imobiliară a General Electric la o serie de centre logistice în Romania

Proprietarii de spaţii industriale şi logistice au ajuns în situaţii în care păstrarea unor chiriaşi în clădirile pe care le administrează este mai scump decât a ţine imobilul gol.

„Ajungi la situaţii în care e mai scump să ai un chiriaş în clădire decît să o ţii goală”, a declarat Leslie Warren, managing director al dezvoltatorului Helios Phoenix Real Estate, companie care lucrează cu divizia imobiliară a General Electric la o serie de centre logistice în România.

Ideea sa este susţinută şi de reprezentanţii fondului de investiţii australian Valad, care au menţionat că o continuă scădere a chirie nu mai justifică afacerea.

„Noi am vrea să reducem ratele de neocupare prin reducerea chiriilor, dar nu mai e rentabilă afacerea dacă facem acest lucru. Lucrăm cu o serie de clienţi mici care nu înţeleg modul în care funcţionează o afacere imobiliară”, a explicat Silviana Badea, country manager al Valad Property Group.

Dezvoltatorii au probleme şi cu precontractarea unor spaţii aflate în dezvoltare. Leslie Warren consideră că unul din motivele pentru care nu se încheie astfel de contracte este acela al nesiguranţei că produsul promis va fi şi livrat de către dezvoltator.

 Autor: Alexandru Urzică   http://www.capital.ro

«Noua industrie» a Romaniei produce doar ciulini si buruieni

«Noua industrie» a Romaniei produce doar ciulini si buruieni

Peste 1.200 de hectare de teren au fost cumpărate, în perioada de „boom” economic, în jurul marilor oraşe, pentru ceea ce ar fi urmat să devină noua industrie a României.

Majoritatea proprietarilor au rămas însă cu terenurile virane în aşteptarea producătorilor.

Sectorul industrial-logistic al pieţei imobiliare este blocat de mai bine de doi ani, perioadă în care a fost livrat pe piaţă un stoc mai mic decât în primul semestru din 2005, an în care au apărut primele proiecte moderne în România.

În comparaţie cu restul sectoarelor din piaţă, se poate spune că sectorul industrial a avut cel mai mult de suferit de pe urma crizei economice.

Din 2008, gradul de neocupare a început să crească treptat, avansând în trei ani până la 15%, la sfârşitul anului 2010.

Achiziţiile de terenuri în scopul dezvoltării unor proiecte industriale au început înainte de 2004 şi s-au concentrat cu precădere în zona centurii de vest şi de nord a Capitalei şi a autostrăzii Bucureşti - Piteşti, până la km 23-24.

Pionierii acestui sector imobiliar, printre care se numără Cefin Real Estate, Portland Trust, ProLogis sau Universal Property, au acaparat, în timp, peste 500 de hectare de teren, potrivit unei analize realizate de DTZ Echinox la cererea Capital.

Suprafaţa de teren achiziţionată în jurul marilor oraşe din ţară depăşeşte 700 de hectare, însă doar pe o mică parte din aceste loturi s-au început proiecte. Oraşele cu potenţialul cel mai ridicat sunt: Ploieşti (300 ha), Timişoara (peste 100 ha), Turda - Cluj (100 ha) şi Piteşti (100 ha).

„Contractele încheiate în ultima perioadă s-au făcut în condiţii speciale şi accidental. Adică au fost câteva parteneriate de lungă durată cu clienţii sau între dezvoltatori, însă nu am văzut deocamdată niciun proiect început de pe urma lor. Realitatea este că piaţa nu s-a mişcat decât foarte puţin. S-au ocupat cu greu şi clădirile existente. Noi am avut doar solicitări de oferte, dar lucrurile s-au oprit aici, deoarece clienţii nu sunt suficient de angajaţi. E posibil să fim nevoiţi să mai aşteptăm un an”, arată Laurenţiu-Cătălin Hanu, managerul de dezvoltare pentru România al CTP Invest.

Compania cu capital olandez a cumpărat, încă din 2006, peste 60 de hectare de teren, grupate în jurul localităţilor Turda, Borş şi Piteşti, pe care a plătit circa 4,5 milioane de euro, însă până acum nu a reuşit să dezvolte nimic.

Stocul total de spaţii industrial-logistice a trecut, în 2010, puţin peste 900.000 mp, nivel care se va păstra constant şi în acest an, deoarece nu sunt aşteptate noi livrări pe piaţă. Chiriile sunt şi ele îngheţate, la circa 4,4 euro/mp/lună.

Interes scăzut

România ar trebui să joace un rol semnificativ pe harta logistică a Europei, chiar şi numai datorită deschiderii la mare, însă lipsa infrastructurii care să ne lege de vestul continentului a condus treptat la mutarea interesului investitorilor spre alte zone.

„Atenţia se îndreaptă spre pieţe ca Polonia, Cehia sau Ungaria, dar nu şi spre România. Într-o piaţă cu o rată de neocupare reală de 25%, de ce ai dezvolta? E adevărat că într-un an sau doi aceste 25% ar putea fi acoperite, şi cine începe acum să obţină autorizaţii şi să dezvolte un proiect va fi mai bine plasat când stocul existent se va epuiza, însă e un risc. Fiind nişte dezvoltatori instituţionali (societăţi susţinute de bănci, fonduri de pensii sau companii de asigurări n.red.), profilul nostru de risc nu ne permite să ne asumăm astfel de proiecte, dar sunt companii care lucrează şi speculativ”, susţine Silviana Badea, country manager Valad Romania.

Grupul australian Valad, care are printre acţionari fonduri de pensii precum ING sau Aviva, a intrat pe piaţa românească în 2007, prin achiziţia fondului britanic Teesland iOG. Planul său era să construiască, în parteneriat cu italienii de la Cefin, între cinci şi şapte centre logistice în oraşe cu peste 100.000 de locuitori, investiţia medie pentru un proiect fiind de circa 70 milioane de euro. Au trecut trei ani de la anunţ, timp în care compania şi-a regândit afacerile locale.

„Unii dezvoltatori au fost flexibili în a vinde părţi din terenul pe care l-au cumpărat către utilizatori finali din diverse domenii: producţie, logistică, retail sau chiar către alţi dezvoltatori. Ei şi-au construit de la început un «layout» al respectivei dezvoltări, în care au dedicat suprafeţe pentru vânzare şi suprafeţe pe care au dezvoltat depozite pentru închiriere. Vorbim de terenuri cu suprafeţe începând cu 1-2 ha până la 10-20 ha, în funcţie de cerere şi de domeniul din care provin respectivii cumpărători”, a explicat Rodica Tarcavu, directorul departamentului industrial al DTZ Echinox.

 Forţa de muncă
Lipsa cererii de spaţii dedicate producţiei industriale este și o consecință a faptului că majoritatea dezvoltatorilor au achiziţionat terenuri în jurul marilor oraşe, în timp ce pentru acest tip de activităţi se caută localităţi cu forţă de muncă ieftină.

Pe de altă parte, o serie de producători consideră că este mai eficient să îşi construiască propriile lor spaţii, fără să mai apeleze la dezvoltatori specializaţi. Pentru mulţi investitori, terenurile nedezvoltate pe care le au în portofoliu încep să devină o problemă tot mai acută, mai ales pentru cei care au făcut credite pentru achiziţie.

„Dacă ai un teren pentru care te-ai împrumutat şi nu ai apucat să îl dezvolţi, atunci ai o problemă semnificativă. Trebuie să acoperi aceste costuri din alte activităţi, altfel terenul se întoarce la cel care a oferit împrumutul. Deocamdată, nu sunt multe situaţii de acest gen, pentru că băncile încă mai aşteaptă un miracol, dar terenurile care vor fi preluate în acest fel vor fi vândute la preţ de bun executat”, subliniază Florin Furdui, country manager Portland Trust.

Chiar dacă pe zona de consum unii dezvoltatori încep să vadă semne de îmbunătăţire, în ceea ce priveşte activitatea industrială lucrurile nu stau tocmai bine. Deocamdată, dezvoltatorii acestui tip de spaţii aşteaptă epuizarea stocului existent înainte de a începe noi proiecte.

Sursa: www.capital.ro  

 "Chiriile sunt şi ele îngheţate, la circa 4,4 euro/mp/lună." pentru spatii de depozitare in afara Bucurestiului la care veti adauga:

 - costuri de transport foarte mari pentru distributie avand in vedere aglomeratia existenta zilnic pe centura ocolitoare si la intrarile in Bucuresti ,

- timpul pierdut de clientii si angajatii dvs.

- inexistenta retelei de transport in comun ( autobuz, tramvai , metrou )

- uzura autovehicolelor, carburanti risipiti in zadar, Noi suntem pozitionati excelent pentru distributie si service ( electrice, electronice, piese auto, etc.)

- taxe de mantenanta : incalzirea unui spatiu de 7 metri inaltime, iarna nu costa putin,.... curațarea zonei, a clădirii, îndepărtarea zăpezii și sistemul de securitate etc. este in general intre 2,5 si 3 euro / mp, permanent !! ( desi stim cu totii ca " iarna nu-i ca vara " )  La noi nu platiti nici o taxa !! platiti numai exact cat consumati : apa, gaz, energie electrica.

- pentru birouri vet plati intre 7 si 12 euro / mp iar daca doriti  sa personalizati sau sa amenajati spatiile respective, o veti face pe cheltuiala dvs. la preturile impuse de catre constructorul "abilitat " de regula mult mai mari decat piata. Cand veti dori sa va mutati va trebui sa demolati si sa readuceti spatiul la forma initiala, binenteles tot pe cheltuiala dvs. si tot asa, pe costuri impuse. La noi, nu este asa ! Puteti deduce partial din chirie investitiile realizate pe baza de contract fara sa mai platiti ulterior dublu pentru demolare.

- taxe pentru parcare, pentru fiecare autovehicol care-l detineti. - La noi este gratis.

- taxe aplicate clientilor dvs. percepute direct acestora, pe baza de cartela de acces in curtea interioara ( 1 leu pe ora la Sema Parc, ). - La noi este gratis.

poate parea incredibil, numai 2,6 ( doi virgula sase ) euro /  mp ??

VERIFICATI DISPONIBILITATEA ASTAZI  LA : 076 72 62 242

Paradox imobiliar: Casele se ieftinesc, materialele de constructii se scumpesc

Paradox imobiliar: Casele se ieftinesc, materialele de constructii se scumpesc

Românii care s-au aşteptat ca anii de criză să le ofere posibilitatea de a-şi construi locuinţe mai ieftine s-au înşelat. Producătorii de materiale pentru construcţii au crescut preţurile şi în acest an, motivaţi de lucrările derulate de stat şi forţaţi de scumpirea materiei prime.

Dacă locuinţele dezvoltate în anii de „boom“ imobiliar au ajuns, în unele cazuri, să fie vândute sub preţul de construcţie, din lipsa cumpărătorilor şi ca urmare a presiunii finanţatorilor, unităţile locative construite în această perioadă nu beneficiază de acest „atu“ adus de criză. Singurele materiale care s-au ieftinit pe parcursul acestui an au fost BCA-ul şi termosistemul. Dacă oţelul-beton îşi reglează preţul pe pieţele externe, în ceea ce priveşte cimentul, cărămida, materialele lemnoase, ţigla sau termopanele, creşterile sunt puse, în principal, pe seama costurilor de producţie, dar au şi o bază speculativă.

„Preţurile au înregistrat uşoare creşteri pe baza scumpirii materiilor prime.  Totuşi, nu-mi explic această creştere, poate doar cea cauzată de scumpirea energiei. La noi, fie că se adânceşte criza, fie că îşi revine piaţa, preţurile sunt tot în creştere. În plus, odată cu scăderea cererii şi restrângerea activităţii, costurile de regie nu s-au diminuat în aceeaşi proporţie şi au fost susţinute prin creşteri de preţ. Vom rămâne pe creşteri şi în 2012“, a declarat Adriana Iftime, directorul general al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC). Scumpirile au fost alimentate şi de neplata arieratelor către constructori. Antreprenorii cumpără produse de la furnizori sau de la producători care au stabilite anumite termene de plată. Din cauză că beneficiarii, în cele mai multe cazuri statul, nu îşi achită datoriile către constructori, aceştia nu îşi pot păstra angajamentele de plată. Astfel, producătorii şi-au dezvoltat un mecanism de protecţie şi îşi creează rezerve prin majorări de preţuri.

„Din păcate, socotelile sunt făcute pe principii politice, şi nu economice, iar atâta timp cât lucrurile nu se vor schimba, nu vom avea linişte în piaţă. Ar trebui promovate doar investiţiile cu şanse de realizare“, subliniază Iftime.

Fabrici blocate

Producătorii de materiale de construcţii care au fost loviţi cel mai puternic de reducerea cererii au fost cei din sectorul zidăriei. Pe această piaţă există o capacitate instalată de circa opt milioane de metri cubi, dublă faţă de cererea reală. În 2010, piaţa materialelor de zidărie (BCA şi cărămidă) a scăzut în volum până la 4,1-4,2 milioane de metri cubi, iar anul acesta a mai scăzut cu circa 10%, până la 3,8-3,9 milioane de metri cubi, nivel aproape de cel înregistrat în 2005.

„Surprinzător este că, deocamdată, niciun jucător important nu a dat faliment. Eu mă aşteptam ca anul acesta să intre în faliment unul sau doi. Lucrează variabil, o perioadă, după care se opresc. Majoritatea vor relua activitatea de producţie de abia prin martie anul viitor - o consecinţă atât a cererii scăzute, cât şi a majorării preţului gazelor“, a declarat Marius Marin vicepreşedintele Asociaţiei Pro BCA şi CEO al Macon-Simcor. Un exemplu elocvent pentru situaţia prin care trec producătorii de materiale de zidărie este Cemancon. Producătorul de blocuri ceramice din Zalău a închis, din luna septembrie, pentru o perioadă de circa şase luni, linia de producţie de la Recea, inaugurată în august anul trecut, în urma unor investiţii de 28 mil. euro. Măsura a fost luată din cauza stocurilor mari de cărămidă rezultate din calibrarea liniei de producţiei.

Estimările pentru anul viitor indică o nouă contractare a acestei pieţe, însă, în privința preţurilor, se indică o uşoară creştere. „Nimeni nu mai poate suporta costul utilităţilor (gaze şi electricitate). O continuare a scăderii ar fi contrară logicii economice. Anul acesta şi-au diminuat profiturile sau au mers chiar în pierdere. Acesta este al treila an de restructurări şi nu poţi găsi la infinit soluţii pentru reducerea costurilor“, explică situaţia Marius Marin. După ce, pe parcursul lui 2010, piaţa tencuielilor a înregistrat scăderi de preţ de până în 15%, anul acesta, noile costuri de producţie, au adus scumpiri cuprinse între 5% şi 15%.

„Deşi costurile materiilor prime au înregistrat creşteri cu procente cuprinse între 5% şi 15%, utilităţile crescând și ele, preţurile produselor prăfoase nu au înregistrat creşterea aşteptată, producătorii preferând să-şi macine marja în aşteptarea unor vânzări care să le permită «supravieţuirea»“, spune Marcel Bărbuţ, proprietarul AdePlast. Astfel, adezivii de termosistem, polistirenul şi tencuiala decorativă au înregistrat uşoare scăderi de preţ care au condus, per total, la reducerea preţului pentru termosistem la 31-32 lei/mp. Această reducere a fost alimentată şi de contracţia pieţei cu 8%-10% pe parcursul anului în curs. În prezent, peste 60% din vânzări se fac în lunile de vârf, adică iulie, august, septembrie şi octombrie, cererea provenind, în principal, din segmentul renovărilor.

Un nou an zbuciumat

Reprezentanţii patronatului din industria cimentului au anunţat că producţia a crescut uşor, în primele nouă luni ale anului, cu 2%-3% comparativ cu nivelul de 5,5 milioane de tone atins în aceeaşi perioadă din 2010. Chiar dacă vânzările se situează la un nivel similar cu cel de anul trecut, cimentiştii consideră că revenirea consumului se derulează într-un ritm lent. Plusul la vânzări vine în principal din înteţirea exporturilor.

„Anul acesta am remarcat o îmbunătăţire a sectorului comercial şi al infrastructurii, însă investiţiile în proiectele rezidenţiale sunt în continuare la un nivel redus, şi perspectivele pentru anul viitor nu sunt îmbucurătoare. Am urmărit încontinuu evoluţia mărfurilor şi a materiilor prime, însă o mare parte a materialelor de construcţii a înregistrat anul acesta o creştere a preţurilor, ca urmare a majorării preţurilor pentru combustibil, cărbune şi energie. 2012 va fi din nou un an dificil. Există o mare incertitudine în ceea ce priveşte dezvoltarea investiţiilor private şi, în particular, a celor din construcţii, având în vedere potenţialul impact pe care l-ar putea avea asupra României revenirea recesiunii în Europa şi America de Nord“, evidenţiază Daniel Bach, directorul general al Holcim România.

Preţul oţelului-beton a fost pe o linie ascendentă şi în acest an, în principal din cauza importurilor, a căror pondere în consumul intern este de 50%-55%. Principalele ţări de origine a importurilor de oţel-beton, respectiv Bulgaria, Ucraina şi Grecia, au evidenţiat creşteri de preţ cuprinse între 11% şi 19%. Bulgaria şi Ucraina asigură circa 80% din imporuri. Consumul de oţel-beton a urmat o evoluţie liniară, cu un volum de 455.000 de tone vândute în primele nouă luni.

„În mod optimist, pentru 2012 apreciem o creştere a consumului de oţel-beton cu maximum 10% faţă de 2010 şi 2011, adică un volum de cica 650.000 tone. Probabil că după o perioadă de evoluţie constantă a preţurilor în trimestrul patru din 2011, va urma o creştere uşoară în prima parte a anului viitor. Apreciem că această creştere va fi determinată, în primul rând, de preţul fierului vechi, care are o pondere însemnată în costul de fabricaţie, şi de evoluţia preţurilor de import ale oţelului-beton“, menţionează Călae Mândru, directorul adjunct al Asociaţiei Române a Distribuitorilor de Metal.

Standarde modificate

Intrarea în vigoare a normativului C 107, privind calculul coeficientului global de izolare termică la clădirile de locuit, care obligă beneficiarii de construcţii noi să aibă un grad de izolare termică de 1,3 W/mpK, a condus la comercializarea unui tip de tâmplărie termoizolantă de calitate superioară. Acest fapt a determinat o creştere a preţului mediu de vânzare la termopane până la 80 de euro/mp. În plus, s-au mai constatat uşoare creşteri de 2%-3% şi pe baza concurenţei crescute şi a scumpirii materiilor prime, cum sunt sticla şi PVC.

„În partea a doua a acestui an, s-a înregistrat o creştere îmbucurătoare, nu satisfăcătoare, a consumului de tâmplărie din zona privată. Datorită acestei creşteri, valoarea pieţei se menţine la acelaşi nivel ca în 2010, respectiv 300 de milioane euro. Anul acesta nu a mai fost avalanşa de falimente din ultimii doi ani. Selecţia naturală s-a petrecut în 2009 şi 2010“, explică Harilaus Kilaiditis, directorul executiv al Patronatului Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă. Învelitorile metalice au afişat un preţ constant în acest an, uşoarele variaţii care au existat fiind absorbite de producători. „Creşterile de preţ cu materia primă au fost absorbite de producători. Au fost creşteri de circa 5%-10%. Nu vă pot spune dacă producătorii vor face acelaşi lucru şi anul viitor, în eventualitatea unei continuări a acestei tendinţe în cazul materiilor prime“, spune Andrei Sulyok, directorul general al producătorului de profile metalice Lindab România.

În concluzie, piaţa materialelor de construcţii va avea un an 2012 la fel de dificil, însă cu resurse de supravieţuire tot mai puţine. Pe de o parte, producătorii sunt forţaţi să crească preţurile din cauza costurilor cu materia primă şi utilităţile, iar, pe de altă parte, cererea este tot mai scăzută.

Sursa: www.capital.ro

deci, daca va ganditi sa va construiti un sediu...
veti plati mult mai mult, 
mai bine veniti la noi cu o chirie foarte mica !

Bucurestiul, printre capitalele europene unde chiriile de birouri au crescut in 2012

Bucurestiul, printre capitalele europene unde chiriile de birouri au crescut in 2012

Bucurestiul se numara printre capitalele europene unde chiriile spatiilor de birouri au crescut in primul semestru din 2012. De vina sunt "cererile consistente", arata un studiu al companiei de consultanta imobiliara DTZ Echinox.

"In timp ce pietele europene traditionale se lupta pentru a atrage chiriasi, pe pietele emergente aflate in expansiune rapida, precum Bucuresti, se inregistreaza usoare cresteri ale nivelului chiriilor datorate cresterii economice si a unei cereri consistente de spatii de birouri. Pentru tarile din Europa Centrala si de Est se preconizeaza o crestere relativ solida a PIB, in jur de 3,8%, pentru intervalul cuprins intre 2012 si 2016", a declarat, intr-un comunicat, Karine Wookford, Global Head of Occupier Research in cadrul DTZ.

Potrivit reprezentantilor DTZ, in zona centrala a Bucurestiului, rata de ocupare a cladirilor de birouri de Clasa A depaseste 90%, ceea ce a determinat proprietarii sa opereze usoare cresteri ale chiriei, situatie intalnita si in cazul cladirilor semicentrale.

"Drept urmare, pentru firmele interesate sa inchirieze suprafete mari de birouri in aceste zone este mai greu decat in urma cu doi ani sa gaseasca spatii disponibile intr-un termen scurt. Avand in vedere ca aceasta zona este foarte cautata, iar livrarile de spatii noi sunt limitate pentru urmatoarele 18 luni, de obicei recomandam clientiilor nostri sa isi securizeze contractele de inchirirere pe un termen mai lung decat cel considerat in mod normal", a afirmat Madalina Cojocaru, seful departamentului de birouri in cadrul DTZ Echinox, compania din Romania a DTZ.

Alte capitale europene unde chiriile au avut un trend ascendent in primele sase luni din acest an mai sunt Helsinki, Paris, Varsovia sau Oslo.

Pietele in care ocupantii ar trebui sa ia in calcul renegocierea chiriilor pentru spatiile de birouri sunt Budapesta si Praga, unde chiriile au stagnat in ultimii doi ani. Pietele din orasele germane Hamburg si Munchen se pozitioneaza similar, desi Hamburg este o piata mult mai volatila si mai putin previzibila in ceea ce priveste modificarile nivelului chiriilor. Aceeasi situatie este valabila in Barcelona si Dublin. La polul opus, pe unele piete europene, incluzand Londra si Moscova, cresterea nivelului chiriilor se manifesta deja sau este iminenta.

"Ca urmare a tensiunii din zona euro si cresterii economice slabe, activitatea companiilor din Europa s-a mentinut in general la un nivel scazut in prima jumatate a anului. In Madrid, Milano și Kiev s-au inregistrat scaderi ale chiriilor. Cu toate acestea, cresterea economica solida a determinat marirea nivelului chiriilor in tarile nordice", se mentioneaza in comunicat.

DTZ estimeaza pentru urmatorii cinci ani o crestere de 1,6% pe an a chiriilor pentru spatiile de birouri centrale din Europa, urmand avansul moderat al PIB-ului de 1,5%.

Se preconizeaza ca orasul Antwerp va deveni cea mai atractiva piata pentru companii, fiind urmat de Budapesta, Riga si Tallin. In ciuda faptului ca Londra-West End si Moscova sunt cele mai scumpe piete, acestea vor cunoaste si cea mai mare crestere in intervalul 2012-2016, cu cresteri ale chiriilor in zonele centrale de 5,6%, respectiv 4,2% pe an. Aceasta crestere se va manifesta indeosebi catre sfarsitul perioadei estimate, considera analistii DTZ.

DTZ este parte a companiei australiene UGL, printre cele mai mari grupuluri din domeniul serviciilor imobiliare din lume.

Sursa: www.incont.ro 

Chiriasii au cateva drepturi si numeroase obligatii.

Numarul chiriasilor creste,  in conditiile in care tot mai putini romani isi permit cumpararea unei locuinte. Chiriasii au cateva drepturi si numeroase obligatii.

Potrivit noului Cod Civil, inchirierea unei locuinte se face pe maximum 49 de ani, iar chiriasii sunt obligati sa suporte anumite reparatii din propriile buzunare.

Folosinta comuna

Noul Cod Civil prevede ca,  in cladirile cu mai multe apartamente, chiriasii au dreptul sa utilizeze partile si instalatiile de folosinta comuna ale cladirii (ghena, uscatoria de rufe, iluminatul partilor comune  etc.). La incheierea perioadei de inchiriere, vechiul chirias are drept de preferinta la incheierea noului contract.  Pe de alta parte, daca este pus de proprietar in imposibilitatea de a folosi locuinta , chiriasul poate cere reducerea cuantumului chiriei potrivit perioadei in care nu a locuit in spatiul inchiriat.

Chiria, in avans

Chiriasul este obligat sa plateasca  chiria, dupa cum urmeaza:

-         in avans , daca inchirierea se face pe o luna;

-         in prima zi lucratoare a fiecarei luni, in cazul contractelor pe maximum  un an;

-         in prima zi lucratoare a fiecarui trimestru,  la inchirieri de peste un an .

Chiriasul este obligat sa  contribuie la achitarea cheltuielilor cu partile si instalatiile comune. De asemenea, tot chiriasul trebuie sa achite cheltuielile cu reparatiile curente, de intretinere, ale locuintei inchiriate. Pe de alta parte, daca vrea sa paraseasca locuinta, chiriasul trebuie sa-l anunte pe proprietar cu 60 de zile inainte de intentia sa.

Sursa : http://www.enational.ro